Forumul Hunedoara

non comercial


Nu sunteti conectat. Conectati-va sau inregistrati-va

Înrolarea etnicilor germani în unităţi SS, 1939-1943. Recrutarea din judeţul Hunedoara.

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos  Mesaj [Pagina 1 din 1]

Nicolae


Recrutarea din 1943 în judeţul Hunedoara.

Recrutările în judeţul Hunedoara s-au desfăşurat în cel puţin 2 faze: prima recrutare, a etnicilor germani cu vârste între 18-35 ani, a avut loc între 29.4-3.5.1943, fiind urmată de o a doua recrutare (în majoritatea centrelor), între 28-30.5.1943, pentru etnicii germani cu vârste între 35-45 ani. Cel puţin în două centre a fost necesară şi o a treia recrutare, între 29-30.6.1943, destinată în principiu etnicilor germani din mediul rural. Interesant faptul că multe note informative ale poliţiei (din care sunt redate mai jos extrase doar pentru câteva) reliefează atitudinea diferită a etnicilor germani faţă de recrutare, aceasta fiind de multe ori una de ‘lipsă de entuziasm’, evident că ne-manifestată public, doar împărtăşită în cercurile de apropiaţi. Dar nici nu ar fi existat în acel an 1943 prea multe motive de entuziasm pentru trimiterea pe front. Astfel la 17.6.1943 se evidenţiază că ‘în scriptele Grupului Etnic German se vede că dintr-un lot de 6000 tineri plecaţi la începutul războiului în Germania, azi mai sunt în viaţă sub 2000’. Nici soarta celor care nu rezistau psihic regimului din SS şi dezertau nu era de invidiat. În iulie 1943, un raport preciza în acest sens:
La Timişoara doi dezertori germani originari din România s-au sinucis în momentul când organele militare s-au prezentat la locuinţele acestora pentru a-i aresta, ştiind că vor fi executaţi. Unul s-a aruncat dela etaj iar al doilea şi-a tăiat gâtul. Cu toate că Salvarea a încercat să dea ajutoare sinucigaşilor, intervenţia a fost interzisă.

Iată în cele ce urmează câteva detalii ale recrutărilor în principalele centre ale judeţului, aşa cum rezultă din notele informative ale organelor de Poliţie, cuprinse în Dosarul 15 / 1943 al Fondului Chestura Poliţiei Deva

Deva.

Prima recrutare în zilele de 29-30.4.1943 (pentru cei născuţi între 1908-1925), la care s-au prezentat 80-90 tineri. A doua recrutare a avut loc la 28.5.1943, pentru cei cu vârste cuprinse între 35-45 ani, la care s-au prezentat 80-100 persoane. Starea lor de spirit este ‘cam scăzută’ (deoarece ‘se tem că vor fi consideraţi străini în Germania şi utilizaţi în prima linie’).

Petroşani.

Prima recrutare în 30.4.1943, la care s-au prezentat un număr de 170-180 tineri din Valea Jiului, cu vârste cuprinse între 18-35 ani. La a doua recrutare, din 30.5.1943 au fost numai 2 prezenţi, alături de 2 deţinuţi aduşi din închisoarea Haţeg. O recrutare suplimentară (a treia) a avut loc la 20(21?).6.1943, acum fiind prezenţi 130 tineri din teritoriul rural al Văii Jiului (din care 16 din Lupeni) şi din Detaşamentul de Lucru Livezeni. Pe lângă aceştia, au fost recrutate şi 25 fete din Valea Jiului care a
u cerut să fie trimise la muncă în Germania, dintre acestea 5 au şi plecat în 13.7.1943 la Timişoara.

Orăştie.

Prima recrutare în acest puternic centru german din judeţ, a avut loc în zilele de 1-2.5.1943, prezentându-se 59 saşi din oraşul Orăştie, din care au fost recrutaţi 57 (din care 32 au fost propuşi pentru SS). A doua recrutare (tot pentru teritoriul oraşului Orăştie) a avut loc la 29.5.1943, comisia funcţionând la Hotelul Transilvania, ocazie cu care s-au prezentat 37 saşi. A treia recrutare (pentru teritoriul rural din jurul Orăştiei) s-a desfăşurat la 22.6.1943, fiind recrutaţi 24 (conform altui document cca. 27) saşi din comuna Aurel Vlaicu. Atitudinea populaţiei vârstnice nu era favorabilă acestei acţiuni, după cum rezultă din adresa 2511S / 16.7
.1943 a Poliţiei

Orăştie:

Bătrânii, care de la început au fost contra partidului [nazist, n.a.] pentru metodele sale care tindea să elimine pe bătrâni, ca învechiţi în rele, reproşează tineretului că soarta ce-o aşteaptă, singuri şi-au creat-o ca fiind lipsit de experienţă şi impresionat de rezultate trecătoare [se referă evident la atitudinea aventurieră a celor ce s-au oferit voluntari pentru SS, atitudine pentru care majoritatea celor ce s-au întors în România vor plăti greu după război, n.a.].

Brad.

Comisia de recrutare pentru cei cu vârste între 18-35 ani din teritoriul rural al plăşii Brad a funcţionat la Gurabarza în 30.4.1943, recrutând 12 tineri din Gurabarza şi 5 din Brad. Documentele poliţiei consemnează şi aici faptul că ‘au răspuns cu entuziasm doar cei sub 20 ani, ceilalţi au încercat să se eschiveze’, deasemenea că ‘o condiţie sine qua non pentru soldaţii acestor formaţiuni [SS] e de a nu se mai înapoia la familie până la sfârşitul războiului sau de a-şi duce familia în Germania’. Este consemna
tă şi existenţa unui ajutor pentru familii, de circa 5900 lei lunar, din fondurile puse la dispoziţie de autorităţile germane.

Hunedoara.

Prima recrutare a avut loc la 3.4.1943 (probabil 3.5?), iar cea de-a doua la 28.5.1943, ocazii cu care au fost recrutaţi 13, respectiv 10 saşi pentru SS. Deşi trebuiau recrutaţi doar cei cu vârste cuprinse între 25-35 ani, la Hunedoara au fost recrutaţi toţi cei între 18-42 ani, depăşindu-se stipulaţiile convenţiei.


Haţeg.

Prima (şi singura) recrutare a avut loc la 1.5.19

43. Nu se cunosc alte detalii.
În total, din judeţul Hunedoara au fost recrutaţi 577 etnici germani, din care au fost în final admişi 373, iar restul de 204 au fost respinşi de Cercul Teritorial Hunedoara, ca făcând parte din excepţiile prevăzute de Convenţie. Din teritoriul rural al judeţului au fost recrutaţi 356 etnici germani, fiind declaraţi apţi pentru acest serviciu doar 222.

Deşi în Convenţie s-a prevăzut termenul limită de 31.5.1943, totuşi, după cum s-a văzut mai sus, o a treia serie de recrutări s-a făcut în luna iunie 1943. Rezultatul acestor ultime recrutări era sintetizat la 3.7.1943 ca fiind următorul: Petroşani – 15, Deva – 4, Orăştie – 20, Hunedoara – 3, Lupeni – 12, Brad – 2, deci în total 56 etnici germani. La 2.7.1941 au plecat din Deva spre Braşov 41 voluntari (probabil cei aprobaţi dintre cei 56 recrutaţi), urmând ca de acolo ei să se îndrepte spre Germania.

Iată pentru comparaţie, cum s-a desfăşurat recrutarea la

Aiud (jud. Alba Inferioară): aici, la 26.5.1943 comisia (formată din 3 delegaţi ai formaţiunilor SS germane din Reich, un medic din Sibiu şi un delegat al GEG din Braşov) a recrutat 6 etnici germani din oraş şi încă 6 din Penitenciarul Aiud (unii dintre ei condamnaţi pentru spionaj în favoarea Turciei, Bulgariei şi Ungariei !). Conform altui document, numărul celor recrutaţi dintre condamnaţii aflaţi în penitenciar ar fi fost de 51 (greşeală?) (dintre cei condamnaţi la închisoare contravenţională până la 5 ani), iar din Penitenciarul Alba Iulia ar fi fost eliberaţi (şi recrutaţi
) toţi condamnaţii etnici germani.

În ce priveşte soarta acestor tineri ulterioară recrutării, pot fi desprinse din aceleaşi note informative câteva detalii. Astfel, la 31.5.1943 a fost organizată o mare slujbă în Sibiu, la care 600 tineri saşi au primit ‘Cina cea de taină’, urmând să fie trimişi pentru instrucţie la Viena, la trupele SS. La 1.7.1943 a trecut prin gara Simeria un tren cu 50 vagoane cu tineri voluntari, venind dinspre Deta spre Viena, urmând să treacă frontiera în Guvernământul General la Gr
. Ghica Vodă (Orăşeni, în Bucovina de Nord). Se aprecia că în tren erau în total cca. 1500 persoane.

Unităţi germane.

Pe baza bibliografiei existente, se pot delimita şi detalia marile unităţi militare germane la care au fost ulterior repartizaţi voluntari etnici germani din România (sursă principală: excelenta pagină Web de ordine de bătaie, istoric şi organizare a Armatei germane 1919-1945 a lui Jason Pipes,
Feldgrau). De precizat în primul rând că au existat relativ multe divizii chiar numite ‘de voluntari’, constituite din etnici germani sau ne-germani din întreaga Europă; câteva din acestea au recrutat şi Volksdeutsche din România (în final sunt trecute şi Oficiile Poştale Militare OPM germane întâlnite pe corespondenţa de la acele unităţi, vezi şi Tabelul 1):

7.SS-Freiwilligen-Gebirgs-Division "Prinz Eugen"

formată la iniţiativa lui Gottlob Berger din Volksdeutsche bănăţeni, desemnată mai ales acţiunilor anti-partizani din spaţiul iugoslav, a fost localizată consecutiv în Croaţia între Feb.-Aug.1943, la Split între Sep.-Nov.1943, la Sarajevo în Dec.1943, în Croaţia între Ian.-Iul.1944, în Serbia între Aug.-Oct.1944, în Croaţia între Nov.1944-Apr.1945 şi în Slovenia, la Cilli, unde este preluată de iugoslavi în Mai 1945. OPM întâlnite: 44525, 46842.

11.SS-Panzergrenadier-Freiwilligen-Division "Nordland"

, formată în august 1943, aflată în Croaţia între Sep.-Nov.1943, apoi la Leningrad între Dec.1943-Feb.1944, la Narwa între Mar.-Sep.1944, în Kurlanda între Oct.1944-Ian.1945, în Pomerania între Feb.-Mar.1945, pe Oder în Apr.1945 şi la Berlin în Mai.1945. OPM întâlnite:
32192, 32298, 32878, 37790, 38749, 38826 (de departe, cele mai întâlnite corespondenţe ale voluntarilor).

17.SS-Panzergrenadier-Division "Götz von Berlichingen"

, formată în şi staţionată în Franţa între Oct.1943-Mai 1944, apoi pe frontul de vest (Normandia, Champagne, Saarpfalz, Franken) până la 7.5.1945, când se predă americanilor în Bavaria.

18.SS-Freiwilligen-Panzergrenadier-Division "Horst Wessel"

formată între Apr.-Iun.1944 la Zagreb şi Cilli, localizată în Ungaria între Iul.-Nov.1944, în Slovacia în Ian.1945 şi în Silezia începând cu Feb.1945.

4. SS-Freiwilligen-Panzergrenadier-Brigade "Nederland"

, denumită din dec.1944 23.SS-Freiwilligen-Panzergrenadier-Division "Nederland" legiune, brigadă, apoi divizie a voluntarilor olandezi, încorporând ocazional şi Volksdeutsche. OPM întâlnite: 40899, 56387.
Pe lângă acestea, au mai existat şi unităţi de voluntari (mai ales din Europa de Vest), în cadrul cărora nu au fost încă semnalaţi etnici germani din România; iată totuşi, pentru orice eventualitate lista celor mai importante divizii:

22.SS-Freiwilligen-Kavallerie-Division "Maria Theresia"

(formată în Ungaria între Iul.-Aug.1944, ţară în care staţionează până în Feb.1945, când este dizolvată), 27.SS-Freiwilligen-Grenadier-Division "Langemarck" (formată în oct.1944 din Legiunea Flandra, cu voluntari belgieni), 28.SS-Freiwilligen-Panzergrenadier-Division "Wallonien" (formată în oct.1944 din Legiunea Valonă, cu voluntari belgieni), 31.SS-Freiwilligen-Grenadier-Division (formată la 1.10.1944 din 23.Waffen-Grenadier-Division der SS Kama (kroat. Nr. 2), voluntari croaţi), 32.SS-Freiwilligen-Grenadier-Division "30.Januar"
(formată în ian.1945).

În afara unităţilor de ‘voluntari’ exclusive, etnicii germani din România au mai fost întâlniţi şi în divizii SS obişnuite:

2.SS-Panzer-Division "Das Reich"

, aflată pe frontul francez până în Mar.1941, apoi în Iugoslavia (plecând din Timişoara) în Apr.1941, în refacere între Mai-Iun.1941, din nou pe front în Rusia între Iul.1941-Iun.1942, în Franţa Sep.1942-Ian.1943, din nou Rusia Feb.1943-Ian.1944, Franţa şi Ardeni între Feb.1944-Ian.1945, Ungaria Feb.-Mar.1945, predându-se americanilor în Boemia (mai 1945).

5.SS-Panzer-Division "Wiking"

, care a cuprins voluntari din ţări vest- şi nord-europene: Olanda, Belgia (Flandra, Valonia), Norvegia, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Suedia, Estonia; în afara acestora mai multe unităţi de marş au fost consitutite din Volkdeutsche din Balcani, inclusiv România. Divizia 5 Panzer SS a activat în Rusia până în Apr.1944 (distrusă la Cerkassy), refăcută la Heidelager între Mai-Iul.1944, apoi la Modlin între Aug.-Dec.1944, în Ungaria între Ian.-Apr.1945, sfârşind războiul la Graz (unde se predă americanilor la 6.5.1945). OPM întâlnite: 33576, 46096, 57084.

8.SS-Kavallerie-Division "Florian Geyer"

, a activat în Rusia între Oct.1942-Oct.1943, apoi în Ungaria Nov.1943-Mar.1944, Croaţia Apr.-Iul.1944, reorganizare în Ungaria Aug.1944, Transilvania Sep.-Oct.1944, Budapesta Nov.1944-Feb.1945.

16.SS-Panzergrenadier-Division "Reichsführer SS"

, formată între 1-4.1944, concentrată la Debrecen în Apr.-Mai.1944, apoi în Italia între Iun.1944-Ian.1945, retrasă la Nagykanisza în Feb.-Mar..1945, sfârşind războiul în Austria. OPM întâlnite: 41456.
Aspecte poştale.

Corespondenţa militară a voluntarilor etnici germani din România nu se deosebeşte din punct de vedere poştal de cea a restului soldaţilor germani, decât prin adresarea în România şi (neapărat) prin concordanţa numelui de familie al expeditorului din Armata Germană cu cel al destinatarului din România sau prin indicaţii clare de relaţii de familie între aceştia, sau de origine din România, desprinse din textul corespondenţei (altfel ar putea fi vorba şi despre corespondenţa unui prieten sau cunoscut din Armata Germană, dar neoriginar din Banat sau Ardeal). Evident că, apartenenţa expeditorului la una dintre diviziile formate din voluntari (enunţate mai sus) este un argument în plus, dar nu trebuie uitat că voluntarii (mai ales cei din anii 1940-1942) au ajuns în cele mai diferite unităţi militare (inclusiv ca militari în garda unor lagăre de concentrare !). O mare parte a corespondenţelor provine de la unităţi de instrucţie (din Germania sau Austria) sau teritoriale (depozite, spitale, etc.), în aceste cazuri circulând prin poşta civilă germană, dar nefrancate în general (fig.3); în mod similar majoritatea corespondenţelor circulând prin poşta militară sunt din perioade de instrucţie sau refacere, cele de pe front propriu-zise (din 'focul luptei') fiind relativ rare (un exemplu în fig.2).
Un aspect particular îl reprezintă existenţa 'Căsuţelor Poştale' SS, folosite (mai ales de către

Volksdeutsche din România) aparent pentru a ascunde relaţiile lor cu SS-ul. Plicurile spre voluntarii din unităţile SS erau expediate din România într-un plic suplimentar, pe una din adresele: WIEN 62, SCHLIESSFACH 110, FR sau WIEN 62, SCHLIESSFACH 113, FR (Viena, Căsuţa Poştală 110 sau 113, iniţialele F.R. se referă la o întreprindere comercială care deţinea căsuţele poştale). La sosirea aici, plicurile erau extrase şi re-trimise pe adresa unităţii SS, majoritatea fără numele expeditorului, unele cu numele acestuia scris normal sau pe interiorul clapei de închidere a plicului (fig.4). Există şi corespondenţe circulat
e astfel de pe front în România. Sistemul aminteşte oarecum celor ce se ocupă cu cenzura, de celebra P.O.Box 506 din Lisabona…

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus  Mesaj [Pagina 1 din 1]

Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum