Forumul Hunedoara

non comercial


Nu sunteti conectat. Conectati-va sau inregistrati-va

Localurile de-acum două secole ale Devei

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos  Mesaj [Pagina 1 din 1]

1 Localurile de-acum două secole ale Devei la data de 05.04.10 13:33

robert2000




Peste 50 de cârciuni, hanuri şi birturi au existat în Deva secolului XIX. Câteva au rezistat până astăzi, chiar dacă şi-au schimbat între timp denumirea. Despre restul mai vorbesc doar scriptele. Cel mai vechi pare să fi fost „Crucea Albă”. Nu se ştie exact când a fost construit, dar arhivele pomenesc anul când şi-a luat noua denumire - 1820

Localurile aduceau bani frumoşi în urmă cu vreo două secole, aşa că Deva era plină ochi pe atunci de hanuri şi de birturi. Târgurile care se ţineau în oraş roiau de ţărani, negustori, meseriaşi şi târgoveţi, slujbaşi ai domeniului şi nobili cu argaţii lor. Toţi veneau sub Cetate să vândă şi să cumpere mărfuri. Şi toţi aveau nevoie şi de mâncare, şi de băutură, şi de găzduire.

Cel mai cunoscut han

Documentele vremii socotesc că, dintre hanuri, cel mai cunoscut era „Hanul Mare al Devei”. Era aşezat în centrul vechi, pe Drumul Poştei – cum era cunoscută acum două veacuri actuala Stradă 1 Decembrie 1918, pentru că pe aici treceau poştalioanele. Pe locul lui a funcţionat mai târziu Hotelul Bulevard.

Hanul era bine aprovizionat şi şi-a câştigat rapid aprecierea călătorilor. Avea clădiri principale pentru dormit şi pentru mâncat, avea bucătării, cămări şi depozite, iar lângă toate acestea se întindea o curte mare, cu grajduri şi şoproane, cu şuri, cocini, coteţe şi acareturi, fântâni cu cumpănă şi vălaie pentru adăpat vitele. Grădina hanului era plină de clăi de fân pentru animale. Cel mai important han al Devei secolului XIX se întindea de la fostul Hotel Bulevard, unde era intrarea principală, pe tot terenul din spate, până pe actualul Bulevard Decebal, cuprinzând toată zona Străzii Octavian Goga (fosta Karl Marx).

Pitorescul şi atmosfera erau specifice hanurilor medievale. Era plin de lume în jur – localnici, călători, nobili cu personalul lor, cărăuşi, vizitii şi surugii, slujitori şi slujnice, ţigani potcovari şi ţigănci ghicitoare, negustori care veneau şi plecau în care, căruţe, poştalioane, călare sau pe jos.

Cuza a dormit la „Crucea Albă”, în drum spre exil

Vechimea „Hanului Mare al Devei” nu e cunoscută, dar s-ar părea că a fost construit odată cu formarea domeniului Cetăţii. Istoricii au descoperit că prin anul 1820, stabilimentul a primit denumirea „Crucea Albă”, pe care şi-a păstrat-o până în 1848, când a fost naţionalizat. Hanul l-a găzduit o noapte şi pe primul domnitor al Principatelor Unite. În februarie 1866, Alexandru Ioan Cuza, împreună cu Elena, soţia sa, şi cei doi copii adoptaţi, Dimitrie şi Alexandru, au trecut prin Deva în drumul spre exil.

În 1921, un incendiu a făcut praf stabilimentul. Pe acelaşi loc a fost construită o nouă clădire, cu două etaje, care s-a transformat în hotel, cu restaurant şi cafenea. Localul era considerat modern la acea vreme. Imobilul – cu reparaţii şi modificări, desigur – există şi astăzi în centrul vechi al oraşului. În el funcţionează acum Universitatea Ecologică „Traian”.

La începutul anilor 1890, la fel de cunoscut era şi „Hanul Vămii”, numit aşa pentru că se afla aproape de bariera vămii, în zona actualei Străzi Horea. Unii îi spuneau „Birtul cu Grinzi”, din pricina tavanului care era format din grinzi mari de lemn. Hanul era aşezat pe locul unde între anii 1948 şi 1972 era Autogara veche. În 1893, lângă el s-a construit o sală male de restaurant, cu cafenea şi biliard, care a fost denumită „Coroana”. După vreo două decenii ani, aici erau prezentate filme şi, uneori, spectacole de teatru.

Cel mai mare birt din oraş

„Birtul din Ţigănime”. Aşa se numea acum două veacuri cel mai mare birt din Deva. Denumirea şi-a luat-o după locul unde era situat – pe Uliţa Ţigănimii, actuala Stradă Ion Creangă. În faţa lui se afla piaţeta fostei mori de apă de pe canalul Cerna, iar asta transforma zona într-un foarte bun vad comercial.

Documentele vremii amintesc în treacăt şi despre „Restaurantul Hungaria”, de pe Strada Apei (actuala Stradă Iuliu Maniu), „Birtul Doboli”, „Restaurantul Reisa” şi „Birtul din Şvabi”. Ultimul era situat pe Strada Aurel Vlaicu colţ cu Gheorghe Lazăr. Pe Strada Veneţiei (actuala Stradă Mihai Eminescu) era „Birtul Veneţiei”, iar vechiul cartier al grecilor avea „Birtul Mureşului”. În locul unde se află astăzi Spitalul Judeţean funcţiona în secolul XIX „Birtul Steaua”. Era situat chiar în faţa vechii cazarme a jandarmilor şi de-aici i-a venit şi denumirea, după stelele de pe uniformele jandarmilor.

La ieşirea din oraş, aproape de Izvorul Decebal, era „Birtul Jepilor”. Şi tot pe străzi periferice se aflau „Cârciuma Baia Sărată Veche”, „Cârciuma Gării” (foto) şi „Cârciuma Rotundă”.

Liber la bodegi, după 1848

Afară de aceste străvechi birturi şi cârciumi, care erau toate ale domeniului Cetăţii şi ale nobililor, după Revoluţia din 1848, care aduce desfiinţarea feudalismului şi o oarecare liberalizare a comerţului, apar tot mai multe localuri particulare - hoteluri, restaurante şi cafenele mai ales pentru burghezie, dar şi birturi pentru poporul de rând. Printre cele dintâi se numără Restaurantul-cafenea „Casina”, care funcţiona în localul Casinei Naţionale din Piaţa Unirii. Ulterior, s-a numit „Mureşul”, iar mai târziu „Restaurantul Bachus”.

La fel de cunoscută a fost „Reduta”, local construit în anul 1886, de către o societate comercială, pe un teren din centrul Devei. Avea cinci săli mari de restaurant, dar şi săli de baluri, de concerte şi de teatru. În 1910, a fost demolat şi în locul lui a fost ridicat actualul Teatru.

În aceeaşi perioadă, în Piaţa Unirii avea să fie ridicată una dintre cele mai frumoase clădiri de odinioară - Hotelul „Orient”. Cădirea există şi astăzi. La parterul ei funcţionează acum Barul „Reno”.

Pentru muşteriul de rând s-a deschis „Birtul Ardelean”. Localul era situat pe actuala Stradă Horea şi după 1877 şi-a schimbat denumirea în „Birtul Plevna”.

Localuri cu porecle celebre

Unele birturi au rămas în istorie după numele proprietarilor lor ori după băutura cel mai des servită pe la mese. Aşa au fost, de pildă, „Cârciuma lui Goldstein”, „Cârciuma lui Hirsch”, „Birtul Strauss” - situat pe Strada Cuza Vodă, „Cârciuma Fodor”, „Birtul Risto”, dar şi „Grădina cu Bere” de pe Strada Călugăreni.

În 1900, în buricul Devei a apărut un local modern - „Central”, pe locul căruia avea să funcţioneze mai târziu „Hotelul Dacia”. Printre birturile care au existat în oraşul Cetăţii înainte de 1918 se numără şi „Birtul Ringler”, devenit ulterior „Birtul Sebeş” şi aflat în Piaţa Unirii, pe locul Centralei miniere, cârciumile lui Samoilă Breier, Nicolae Bogdan, Nicolae Gera, Solomon Iaufer şi Herman Ringvald.

Numărul localurilor a crescut serios şi în perioada interbelică, din cel puţin două motive – oraşul se mărise şi autorizaţiile de funcţionare se eliberau cu multă uşurinţă. Atunci au apărut „Bodega lui Al. Popovici”, „Cârciuma lui Ioan Buretea”, „Bodega Metz”, „Restaurantul Marinescu”, „Bodega Măieruşan”, „Restaurantul Munteanu” şi Cârciuma „Cotul Donului”. Şi asta, fără să le mai punem la socoteală pe cele deschise pe Strada Horea, în Viile Noi şi în alte cartiere mărginaşe ale oraşului.

Unele dintre aceste localuri au rezistat până în anii comunismului, când Ceauşescu a făcut demolări masive şi Deva a fost sistematizată. Altele au apucat şi vremurile de după '90, iar localnicii şi le amintesc mai mult după porecle - „Pufoaica Ruptă”, „Căţeaua Leşinată”, „15 lei”, „La Trei Scheleţi”. Una peste alta, speluncile nu le regretă prea mulţi, dar nostalgicii încă povestesc de beţiile de la „Broasca Verde”, „Crama Dacilor”, „Calul Bălan”, „Cuibul Veseliei” sau „Miliţianul Grăbit”.

sursa: http://www.zhd.ro/?r=reportaj&a=ziarul-hunedoreanului-a-dat-o-raita-prin-localurile-de-acum-doua-secole-ale-devei-236

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus  Mesaj [Pagina 1 din 1]

Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum