Forumul Hunedoara

non comercial


Nu sunteti conectat. Conectati-va sau inregistrati-va

Lagare pentru prizonieri sovietici în judeNul Hunedoara (1941-1944)

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos  Mesaj [Pagina 1 din 1]

hunedorean


Prima parte a razboiului antisovietic declansat la 22.6.1941 a fost una relativ facila pentru aliaNii
germani si români1. Un numar impresionant de militari sovietici au fost luaNi prizonieri, mai
multe lagare înfiinNându-se si în România. Datele bibliografice despre acestea sunt înca
insuficiente, de aceea vom încerca sa schiNam istoria lagarelor ce au funcNionat în judeNul
Hunedoara pornind tot de la documente inedite din arhivele hunedorene.

Prima si cea mai fireasca întrebuinNare a noilor prizonieri parea a fi în agricultura, unde, prin
mobilizarea tinerilor români, se resimNea o lipsa acuta de braNe de munca. Înca de la începutul
lunii iulie 1941, au fost transmise de catre Comandantul ForNelor de Aparare Interioara a
Teritoriului, catre Corpurile 1-6 Teritoriale sicatre comandanNii de lagare Vaslui, Dornesti si
FierbinNi un set de InstrucNiuni asupra întrebuinNarii prizonierilor la munci agricole, din care
spicuim mai jos câteva date de interes general (paragrafele omise nu sunt marcate prin puncte de
suspensie, pentru a nu îngreuna lectura):

• În baza ordinului Marelui Cartier General [în continuare MCG],esalonul 2, Nr. 3664/C/1941 si în
conformitate cu art. 150 din InstrucNiunile Provizorii asupra Prizonierilor, puse în vigoare prin I.D. Nr.
2435/1926, prizonierii rusi vor fi daNi la munci agricole: proprietarilor de mosii, Camerelor de
Agricultura, Obstilor satesti, etc. Numarul minim de prizonieri ce se dau pentru munci agricole este de
50 oameni. Plata pentu munca depusa de prizonieri: 50 lei pe zi si hrana. Din cei 50 lei se vor da
prizonierilor 10 lei pe zi pentru diferite nevoi prin state nominale, restul de 40 lei se vor varsa de cei
carora li s’au dat prizonieri cu recipisa regulamentara lagarelor respective. Hrana personalului
necesar pazei prizonierilor pe timpul muncilor agricole se da tot de proprietar. Cazarea se face prin
grija celor ce angajeaza prizonierii, punând la dispoziNie localurile si cazarmamentul /în lipsa asternut
de paie/. Paza se va face prin grija lagarului de prizonieri care-i da, destinând în acest scop
personalul necesar în raport cu numarul prizonierilor /art. 155 din InstrucNiunile provizorii asupra
prizonierilor/. Pentru efective mai mari se vor da comandanNi de garda, ofiNeri sau subofiNeri.
Proprietarul este obligat a destina o încapere ca infirmerie cu o capacitate în raport cu numarul
prizonierilor. Baie pentru efective mici de prizonieri [se face] în baia din garnizoana cea mai apropiata
militara sau publica, plata baii facându-se de catre proprietar. Pentru efective mai mari de prizonieri,
proprietarul este obligat a instala dusuri de apa calda, dupa planuri aprobate de Serviciul Domeniilor
Militare dela Comandamentul Teritorial respectiv.
Comandantul garzii lagarului este si ofiNerul însarcinat cu informaNiile si cenzura siîsi va organiza
astfel serviciul ca sa poata cunoaste în orice moment: atitudinea prizonierilor, starea de spirit,
disciplina, acte de sabotaj si rebeliune daca se produc eventual local; tentative de evadari. Va lua
masuri pentru a împiedeca: contactul cu populaNia civila; contactul cu ostasii români; introducerea în
lagar a diferitelor brosuri, reviste si ziare. Va cenzura toate scrisorile care vin si pleaca din lagar,
utilizând interpreNi verificaNi.
PrioritaNile la repartizarea prizonierilor erau astfel stabilite:

• Conform Ordinului MCG No. 3996 / 20.7.1941, repartizarea prizonierilor la munci agricole se va face
în urmatoarea ordine: 1) Familiile morNilor de pe front; 2) Familiile concentraNilor; 3) Vaduvelor si
orfanilor; 4) ProprietaNilor Statului sau la proprietatea fara stapân; 5) Proprietarilor care nu intra în
categoriile de mai sus. Pentru lucru se vor forma echipe de câte 10 oameni cu un sef (echipa
întreaga intra pe o proprietate, o terminasi trece apoi la alta proprietate. Este vorba de micile
proprietaNi). Pentru proprietarii de pamânturi prevazuNi la punctul 1, 2 si 3 prizonierii se dau gratuit,
pentru ceilalNi se va stabili dupa instrucNiunile no. 295/1941. Hrana în sarcina proprietarului
pamântului pe care lucreaza2.
• PuneNi în vedere Prefecturilor si Camerelor Agricole InstrucNiunile nr. 295a / 20.7.1941 si Ordinul nr.
318a / 22.7.1941, prin care se stabilesc condiNiile în care se dau prizonierii la muncile agricole si
1 Vezi teoria lui Suvorov privind nepregatirea URSS pentru un razboi defensiv motivata de intenNia de declansare a
unui atac în direcNia zonei petrolifere românesti, intenNie devansata doar de germani.
2 Ordinul telegrafic al Comandamentului ForNelor de Aparare Interioara no. 318b / 22.7.1941.


BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XIII, nr.3


ordinea de repartiNie alor.DaNi cea mai deplina atenNiune intrebuinNarii prizonierilor pentru ajutorarea
familiilor: morNilor pe front, familiilor concentraNilor, vaduvelor si orfanilor, etc. Domnul General
Antonescu doreste sa se execute întocmai Ordinul Nr. 318a, menNionat mai sus3.

Pe baza acestor ordine, înca de la sfârsitul lunii iulie 1941, Prefectura trimite primariilor din
judeN circulare prin care se informeaza asupra necesitaNilor locale în agricultura. La începutul
lunii august 1941, sunt consemnate raspunsuri negative (prin care se afirma ca populaNia nu are
nevoie de prizonieri pentru munca câmpului) de la Ghelar, Pestisu Mare, Cerbal (sate în jurul
Hunedoarei). De la Bunila se precizeaza ca, desi este nevoie de braNe pentru munca câmpului,
populaNia este prea saracasi nu dispune de alimente pentru întreNinerea prizonierilor4. Probabil
un raspuns negativ sau nesatisfacator s-a manifestat la nivelul întregii Nari, fiind unul dintre
motivele pentru care MCG, prin Ordinul nr. 5420 / 2.8.1941 dispune ca acestia sa fie
întrebuinNaNi numai la lucrari de drumuri sicai ferate, fara a se mai da vreun prizonier pentru
lucrari agricole (si totusi, acest lucru nu s-a respectat, prizonierii vor fi daNi în continuare de catre
lagare pentru munci agricole, dar contra cost la marile mosii, renunNându-se aparent la
frumoasele planuri de a-i pune la dispoziNie gratuit orfanilor, vaduvelor de razboi, s.a.m.d…).

Un nou set de InstrucNiuni generale în legatura cu tratamentul prizonierilor au fost elaborate
de catre Ministerul Apararii NaNionale (în continuare MAN), la începutul lunii octombrie, cu
termen de realizare 10.10.1941. Iata din nou extrase de interes (fara marcarea înteruperilor în
text):

• Pentru executarea dispoziNiunilor prevazute în telegrama Nr. 138 / 30.9.1941 a MCG si în scopul ca
prizonierii sa fie trataNi cu omenie, iar întrebuinNarea lor sa fie în adevar profitabila pentru stat, se
ordona urmatoarele:
1. Cazarea. Prizonierii, în locurile unde lucreaza, vor fi cazaNi în cladiri amenajate în scoli sau fabrici,
care nu sunt în funcNiune, iar acolo unde nu se gasesc alte posibilitaNi, în baracamente. În Basarabia,
se vor construi baraci din stuf sipamânt, în legatura cu primariile satelor si cu autoritaNile civile locale.
2. Echiparea. DirecNia IntendenNei va distribui în cel mai scurt timp câte un rând complet: îmbracaminte
(inclusiv manta), bocanci sau opinci si micul echipament. Efectele vor fi date din cele mai vechi care
se pot întrebuinNa, efecte reparate de unitaNi si acelea ce se pot repara în lagare. În caz ca lipsesc,
micul echipament se va procura de pe piaNa. ToNi prizonierii vor purta semnul distinctiv ordonat (un
cerc imprimat în faNa si în spate). ReparaNiile se vor completa în atelierele înfiinNate în lagare.
3. Hrana. Trupa: pentru cei care stau în lagare si nu lucreaza la cai ferate sosele sau alte munci: 22 lei
+ 1,80 lei (întreNinere) de om pe zi. Aceste drepturi se achita de MAN. Pentru cei ce sunt întrebuinNaNi
la munci: 30 lei + 5 lei (întreNinere) + 5 lei (tutun). Aceste drepturi de achita de autoritaNile la care
muncesc (Dir. Gen. CFR) sau de catre proprietarii carora le sunt daNi pentru munci agricole. Aceste
alocaNii se socotesc ca minime. OfiNeri: 35 lei + 3 lei (tutun) + 2 lei (întreNinere) zilnic de ofiNer. Se
achita de MAN.
4. Fonduri. Pentru munca depusa de prizonieri se va primi dela Departamentele în folosul carora
lucreaza, suma de lei 25 de om pe zi, drept cost al muncii depuse, care se vor varsa
Comandamentelor Teritoriale pentru rambursarea investiNiilor si materialelor ce se consuma din
fondurile MAN (efecte, baraci, uzajul bailor, camionetelor, benzina, medicamente, etc).
5. Serviciul sanitar. În localitaNile unde sunt instalate lagarele de prizonieri se vor înfiinNa infirmerii, unde
vor fi trataNi prizonierii bolnavi, sau cei raniNi. Se vor lua masuri ca prizonierii sa faca baie. Baie vor
face la trenurile-baie ale Dir. Gen. CFR (cum fac cei de la Vladeni si Deva), iar pentru cei ce lucreaza
la drumuri se vor da baile de campanie ale Armatei (din cele 26 bai), 1 baie la 2000 oameni.
6. Diverse. Comandamentul ForNelor Apararii Interioare va îngriji prin Comandamentele Teritoriale ca sa
aiba din timp aprovizionate în localitaNile unde sunt instalate lagarele, alimente, paie si lemne, pentru
a se face faNa nevoilor din timpul iernii.
Acesta este contextul în care s-au înfiinNat lagarele de prizonieri în judeNul Hunedoara, un judeN
industrializat înca din acei ani, unde existau deci instituNii interesate de aportul în braNe munca al
acestora: CFR, minele de carbuni, industria siderurgica. Pe întreaga perioada a anilor 1941-1944

3 Ordinul telegrafic al Comandamentului ForNelor de Aparare Interioara no. 395a / 25.7.1941.
4 DirecNia JudeNeana Hunedoara a Arhivelor NaNionale (în continuare ANH), adrese în Fondul Prefectura Hunedoara,
Dosarul 126 / 1941.


BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XIII, nr.3


a funcNionat în judeN Lagarul de prizonieri nr. 9, având însa doua locaNii diferite consecutive:
Craciunesti între 1941-1942 (unde prizonierii munceau la linia CFR Deva-Brad) si Vulcan între
1942-1944 (unde munceau în minele de carbuni). În plus, prizonieri au fost folosiNi, în anii 19421944, si de alte industrii, fara a se înfiinNa lagare propriu-zise.

Lagarul nr. 9 Craciunesti – 1941-1942.
Lagarul Craciunesti a fost primul înfiinNat cronologic, probabil înca din luna septembrie 1941,
dupa cum rezulta din descrierea sosirii unui (prim ?) transport de prizonieri în gara Deva:

• Am onoarea a Va raporta ca astazi 18.9.1941, orele 1½ a trecut prin gara Deva, unde a staNionat 1½,
un tren compus din 43 vagoane cu prizonieri rusi, cu destinaNia santierul CFR Deva-Brad. PopulaNia
din orasul Deva, aflând de acest tren, s-a prezentat la gara, întâmpinând cu pâine, Nigari si diferite
fructe pe prizonieri5. Trenul se afla sub comanda unui sublocotenent român. O parte din acesti
prizonieri vorbeau stricat româneste si povesteau populaNiei cum s'au predat chiar din primele zile de
batalie, mai ales atunci când s-au lansat din avioanele românesti manifeste care cuprindeau
urmatoarele cuvinte: ‘Români, nu luptaNi contra noastra; Basarabeni si Bucovineni, predaNi-va’6.
În septembrie 1941 existau 1000 prizonieri sovietici la lucrarile liniei CFR Deva-Brad (alaturi de
500 evrei din Timissi 200 din Hunedoara, despre acestia vezi un articol mai vechi din Buletinul
ABB nr. 2(40) / Iunie 2002, pp.1-10)7. La data de 20.9.1941 sunt consemnaNi 8 prizonieri evadaNi
din lagarul Deva8 (puNini faNa de ce se raportase de catre alte lagare).

Toate actele oficiale privitoare la regimul prizonierilor sugeraza o atitudine corecta, umanitara,
în spiritul convenNiilor internaNionale. Din pacate, corupNia si necinstea responsabililor direcNi au
reusit ocazional sa întunece acest tablou optimist. Astfel s-au petrecut faptele si la Craciunesti,
unde abuzurile comandantului au creat condiNii inumane de viaNa prizonierilor si nemulNumiri
subordonaNilor. Epilogul povestii este redat de o nota a poliNiei9:

• Înlocuirea col. Stavrescu Nicolae, fost comandant al lagarului de prizonieri Craciunesti, a stârnit
bucurie atât în rândul prizonierilor cât si al soldaNilor români din paza […].
1. În luna dec.1941 a primit 2 vagoane cu porci din regiunea Banatului, destinate numai pentru prizonieri
si oamenii însarcinaNi cu paza. Nici un porc n'a fost întrebuinNat pentru lagar, toNi fiind întrebuinNaNi
numai de el.
2. RaNia de pâine care trebuia sa se dea prizonierilor a fost redusa numai la jumatate, restul
întrebuinNând-o pentru el. Astfel, din cauza subalimentaNiei au murit un numar de 700 prizonieri.
3. S'a primit bani din partea MAN sa se construiasca baraci bune pentru prizonieri. Acesti bani au fost
întrebuinNaNi numai în parte, facând adaposturi de locuit ce lasa de dorit în scopul de a-i ramâne bani.
De asemenea o suma de bani a fost destinata pentru scânduri de sicrie pentru prizonierii care mor.
Din acesti bani nu s'a cumparat nici un sicriu, prizonierii fiind înmormântaNi câte 5-6 într-o singura
groapa.
5 Daca aceasta atitudine iniNiala pare a fi una miloasa, ospitaliera, ulterior darurile se vor transforma ocazional în troc
(cel puNin în zona Basarabiei), dupa cum dovedeste Ordinul circular al Inspect. Regional de PoliNie Alba Iulia nr.
37615S / 23.10.1942 (ANH, Fond Chestura PoliNiei Deva, Dosar 29 / 1942, f. 160): S’au observat cu ocazia trecerii
trenurilor de prizonieri prin gari, ca populaNia civila aduce prizonierilor alimente, pe care le schimba cu efecte de ale
acestora ca: haine, camasi, foi de cort, etc, care sunt oferite cu usurinNa. FaNa de cele aratate mai sus, va rugamsa
dispuneNi tuturor organelor în subordine ca sa se interzica cu desavârsire schimbul în natura de mai sus, pentru
urmatoarele motive: 1. Se pot introduce în rândurile populaNiei diferite boli molipsitoare, în special tifosul
exantematic, deoarece efectele prizonierilor nu prezinta nici o garanNie de curaNenie pâna la staNiile de deparazitare
ale cordonului sanitar nr. 1 (Prut). 2. Se greveaza bugetul statului, care e obligat conform legilor internaNionale sa
echipeze prizonierii de razboi. Daca acestia îsi vând efectele, Statul trebuie sa le dea altele.
6 ANH, Fond Prefectura Hunedoara, Dosar 297 / 1941, f.19: PoliNia deresedinNa Deva catre Prefect, Adresa nr.
1785 / 19.9.1941.


7 ANH, Fond Chestura PoliNiei Deva, Dosar 125 / 1941.
8 Idem, Dosar 128 / 1941, f.128.
9 Idem, Dosar 116 / 1942, f. 19: ‘Nota informativa sigura’ nr. 12 / 17.4.1942 a PoliNiei Deva.


BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XIII, nr.3


4. Oamenii din jud. Hunedoara, cari în toamna anului trecut au fost rechiziNionaNi cu carele si vitele
pentru a transporta lemnele pentru lagarul de prizonieri Craciunesti, n'au primit nici un fel de chirie,
desi erau fonduri destinate pentru aceste carausii. Ceva mai mult, când se duceau oamenii dupa
chirii, erau luaNi la bataie de susnumitul colonel.
Cpt. Popescu I., de acord cu Plot. Nistor si Ifrim, tot dela lagarul de prizonieri Craciunesti, vazând
neregulile si abuzurile facute de col. Stavrescu E, l-au denunNat MAN. În ziua de 27.3.1942 a primit o
telegrama dela Bucuresti de a se prezenta imediat. Numitul colonel plecând, nici pâna în prezent nu
s'a mai reîntors, fiind reNinut în interesul cercetarilor.
Noul comandant pare a fi mult mai tolerant, din moment ce accepta chiar ‘întregiri de familii’10:

• Raspuns la nota inf. 17 / 21.4.1942 referitoare la raspândirea de stiri tendenNioase de catre soNia unui
prizonier rus aflat în lagarul Craciunesti. […] În lagarul de prizonieri din com. Craciunesti a sosit în
ziua de 3.4.1942 soNia prizonierului rus Postusenco Ivan Atanasie, anume Senia, care a calatorit cu
acte în regula dela Odesa direct în lagar. Venirea numitei la soNul sau este motivata de a-sicauta
soNul care este suferind. La data de 11.4.1942 a plecat împreuna cu soNul sau din com. Craciunesti cu
un transport de [120] prizonieri ce au fost trimisi pentru munci agricole la mosia Popesti, din jud.
IalomiNa11. Pe tot timpul sederii în Craciunesti, a domiciliat în lagar cu soNul sau, deoarece a obNinut
aceasta aprobare dela dl. Cdt. al lagarului. Nu s'a constatat sa fi raspândit stiri cu caracter tendenNios,
deoarece numita nu cunostea deloc limba românasi nici n'a luat contact cu persoane straine de
lagar, iar printre soldaNii ce fac paza lagarului nu s'a constatat sa se fi zvonit ca rusii ar trata mai bine
pe prizonierii români.
Din a doua jumatate a anului 1942 lagarul Craciunesti nu mai apare în documente, ultima
menNiune pare a fi din luna august 194212, ulterior fiind desfiinNat si mutat pe Valea Jiului.

Lagarul nr. 9 Vulcan – 1942-1944.
Primele menNiuni despre prezenNa prizonierilor pe Valea Jiului (fara a se menNiona înca existenNa
unui lagar organizat, doar ‘cazarea’ în doua locaNii din Petrosani si Lupeni, viitoarele sublagare)
apar doar în luna august 1942 din notele informative ale poliNiei (care probabil se refera la un
singur transport în 10 august pentru Petrosani si Lupeni si altul în 12 august doar pentru Lupeni):

• La 10.8.1942 sosesc la Lupeni 250 prizonieri din GalaNi pentru Societatea ‘Petrosani’, Mina Lupeni,
unde vor fi întrebuinNaNi ca muncitori externi. Au fost cazaNi în colonia Jiu [azi Jiu-Paroseni, locaNie
între Lupeni si Vulcan], în fostele grajduri ale Soc. Petrosani. Paza este asigurata de Legiunea mobila
Jandarmi Lupeni13 .
• Tot la 10.8.1942 sosesc în Petrosani 400 prizonieri, adusi pentru minele SocietaNii Petrosani ca
lucratori de specialitate. În Petrosani au fost repartizaNi 60, cantonaNi în cladirea Soc. Petrosani. Din
acesti prizonieri, 2 au murit pe drum spre Petrosani, au fost înmormântaNi în localitate, cu onoruri
militare, în ziua de 11.8.1942, dupa ritul ortodox. În 12.8.1942 dimineaNa un numar de 400 prizonieri
au trecut cu destinaNia Lupeni14 .
În luna noiembrie 1942 este menNionat ‘lagarul JieN’ (locaNie aflata între Petrosani si Petrila, care
se refera foarte probabil la sublagarul Petrosani):

• În centrul minier Valea Jiului a sosit recent un transport de prizonieri rusi din Germania. ÎntrebaNi
asupra tratamentului din Germania, s-au plâns ca este prea aspru. Prizonierii din Germania sunt
foarte aspru trataNi si pentru cele mai mici abateri sunt batuNi crunt. În lagarul de la JieN au sosit recent
un transport de 110 prizonieri rusi cari sunt trataNi cât se poate de bine. Primesc de 4 ori la
saptamâna carne si când pleaca la lucru în mina, primesc si sunca. Faptul a produs chiar
10 Ibidem, f. 28: Adresa nr. 311 / 3.5.1942 a Legiunii Jandarmi Hunedoara catre PoliNia Deva.
11 La 2.3.1942 s-a hotarât ca 18000 prizonieri sa fie repartizaNi la munca în întreaga Nara, dintre acestia 4500 erau
destinaNi judeNului IalomiNa (cf. Calin Marinescu – Istoricul postei militare române 1859-2000, Bucuresti, 2001,
pag. 444)
12 Calin Marinescu, op.cit, pag. 444.
13 ANH, Fond Chestura PoliNiei Deva, Dosar 28 / 1942, f. 238.
14 Ibidem, f. 241.


BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XIII, nr.3


nemulNumire în rândurile muncitorilor localnici care se plâng ca se umbla prea cu manusi faNa de
prizonieri. Un soldat din garda se plângea ca, nu înNelege de ce lumea e atât de miloasasi ofera
prizonierilor si struguri, pâna când soldaNilor nu li se da nici macar un mar15 .

În 1943 Lagarul de prizonieri nr.9 Vulcan apare ca atare, subordonând si doua sublagare,
unul la Lupeni si altul la Petrosani. La 4.10.1943 s-a gasit un nucleu comunist în sublagarul
Lupeni (aici fiind deNinuNi ofiNerii prizonieri). Cu acea ocazie se aminteste ca sublagarul are cca.
800 prizonieri rusi care lucreaza pe schimburi la exploatarea minelor de carbuni Lupeni,
proprietatea SocietaNii 'Petrosani'. Tot în 1943 documentele informative aproximeaza la cca.
1800 (2000?) numarul prizonierilor sovietici de pe Valea Jiului.

Din toamna anului 1943 primim si indicii privind relativa libertate de miscare de care beneficiau
(prin bunavoinNa santinelelor) prizonierii16:

• Inspectoratul General al Jandarmeriei cu Ordinul 46078/943 ne informeaza ca pe la sfârsitul lunii
August 1943, doi prizonieri rusi din sublagarul Petrosani, au intrat în restaurantul Schmidt din
Petrosani, unde au cerut sa li se dea bautura. Acesti 2 prizonieri rusi au venit însoNiNi de sentinela
care-i astepta afara. Cazuri similare se întâlnesc foarte des, când prizonierii frecventeaza localurile
periferice unde împreuna cu sentinelele si persoane civile, se dedau la consumul bauturilor alcoolice,
uneori cerând sa li se serveasca în mod gratuit. Acesti prizonieri, posedând limba româna se dedau
la diferite discuNii cu caracter politic, facând diferite comentarii referitor la mersul razboiului17 .
O situaNie din noiembrie 1943, recenza 651 prizonieri rusi în ‘Sublagarul de prizonieri No. 9
Lupeni’ (paziNi de 46 jandarmi de la Inspectoratul Jandarmi Craiova si un agent poliNie) si 121
prizonieri în ‘Sublagarul de prizonieri Petrosani’,paziNi de 12 jandarmi de la aceeasi instituNie,
ajutaNi de un comisar aj. si un agent de poliNie18. Nu se ofera informaNii tocmai despre lagarul
central de la Vulcan, ceea ce poate ridica întrebarea în ce masura el mai exista la acea data ?.


Carte postala francata,
expediata de un ofiNer
din garda lagarului,
având aplicatastampila
administrativa rotunda

ROMÂNIA / Comand.
F. Ap. Int. 19/
LAGARUL
PRIZONIERI No. 9


si stampila de cenzura

lineara

LAGAR PRIZ. No. 9 /
CENZURAT / Colonel,
cartata în VULCAN la
23.5.1943, destinaNia în
Timisoara [colecNia
Lucian Bornemisa].

15 Idem, Dosar 116 / 1942, f. 262: Nota informativa Nr. 189 / 26.11.1942 a PoliNiei Deva.
16 Se pare ca acestea nu erau acte de indisciplina izolate, din moment ce Marele Stat Major a fost nevoit sa trimita în
teritoriu Ordinul nr. 548606 / 25.4.1944 (Idem, Dosar 56 / 1944, f. 59): Organele din zona ale jandarmeriei si
poliNiei sa exercite un control efectiv asupra prizonierilor repartizaNi pentru munci în zonele lor sisa aresteze
imediat, pe oricare prizonier prins izolat, fara paza, sau gasit în afara zonei în care trebuie sa lucreze. De asemenea
sa semnaleze SecNiei de prizonieri toate cazurile când întrebuinNarea prizonierilor se face contrar normelor stabilite,
pentru a se lua masuri de ridicare a lor.
17 Idem, Dosar 82 / 1943, f. 61: Adresa nr. 1815 / 11.11.1943 a Legiunii Jandarmi Hunedoara catre PoliNia Deva.
18 Ibidem, f. 106-107: tabel centralizator nr. 5341 / 27.11.1943, alcatuit de Comisariatul de PoliNie Orastie.


Prescurtare de la Comandamentul ForNelor de Aparare Interioara, comandamentul care subordona toate
lagarele de prizonieri din Nara.

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XIII, nr.3


DesfiinNarea complexului de lagare Vulcan – Lupeni – Petrosani a avut loc probabil în octombrie
1944 odata cu plecarea prizonierilor (vezi mai jos). S-a intenNionat ca în cladirile astfel parasite
sa fie înfiinNat un lagar de internare (pentru cei prevazuNi de ConvenNia de ArmistiNiu), mai precis
aici sa fie transferat Lagarul pentru internaNi politici Gherla (probabil proaspat înfiinNat în
Ardealul de Nord si evacuat de acolo de sovietici la 13.11.1944). IntenNia nu s-a materializat
pâna la urma (lagarele de internare din judeNul Hunedoara vor fi subiect pentru viitorul Buletin
ABB), dar cu aceasta ocazie s-au facut demersuri si evaluari care ne lasa o imagine asupra dotarii
si condiNiilor din fostul Lagar nr. 9. Iata mai jos un rezumat al Procesului-verbal nr. 18204 /
9.12.1944 alcatuit de Garnizoana Vulcan20:

• La ordinul Prefecturii nr. 328567 / 6.12.1944 s-a deplasat o comisie pentru a analiza starea cladirilor
pentru lagarul Crivedia. Constatari: ConstrucNii existente: un pavilion cu 52 camere si 52 antreuri; 5
baraci de 20 / 8 metri; 2 etuve mari în stare de funcNionare; în toate camerele exista paturi
improvizate comune (555 m.l. scândura). Cazare. Se pot caza 1500 persoane folosindu-se si
diferitele pavilioane care au fost întrebuinNate de fostul lagar ca magazii, infirmerie, etc, care se pot
reduce la jumatate (sau se pot muta în alte locuinNe rechiziNionate din preajma lagarului). Daca se
cazeaza în paturi suprapuse, capacitatea poate ajunge la 3000 persoane. Daca nu se aproba paturi
suprapuse, se pot caza 1500 la Vulcan si 1000 în fostul sublagar Lupeni. Necesar: deparazitare
(toate camerele au plosniNe), multe reparaNii. Paza executata de jandarmi, cu 20 posturi exterioare si
un comandant ofiNer. Lagarul din Vulcan se afla în localul proprietate a SocietaNii Petrosani.
Alte raspândiri – 1942-1944.
Dupa luna martie 1942, prizonieri sovietici au fost adusi pentru lucru în judeNul Hunedoara si la
alte intreprinderi industriale, fara ca în acele cazuri sa se înfiinNeze lagare propriu-zise. O
imagine succinta a locurilor din judeN unde se gaseau prizonieri la sfârsitul anului 1943, este
oferita cu ocazia implementarii Deciziei nr. 3934 / 22.11.1943 pentru fixarea alocaNiilor de
hrana, întreNinere, întreNinere echipamente, indemnitate de munca pentru prizonierii Statului
URSS (publicata în Monitorul Oficial nr. 291 / 13.12.1943). La acea data existau prizonieri la:
industria carbonifera 'Petrosani' (SAR Petrosani Lupeni – mine de carbuni, se refera la unul sau
doua dintre sublagarele aparNinând de Vulcan); industria carbonifera 'Creditul Carbonifer'
(folosea probabil tot munca prizonierilor din Lagarul nr. 9); industria Titan-Nadrag-Calan;
industria 'ResiNa'; industria 'Nitrogen'; alte industrii; lucrari agricole.

Iata o tentativa de stabilire a câtorva locaNii industriale care au folosit munca prizonierilor.

Uzinele de Fier Hunedoara (începând cu luna iulie 1942, dar nu mai apar în statistica amintita
mai sus din Dec.1943). Sosirea prizonierilor este fixata de o nota a poliNiei:

• La 9.7.1942 sunt adusi 180 prizonieri rusi (împreuna cu 16 soldaNi de paza) de la lagarul Vaslui
pentru lucrari de întreNinere la UFH. CazaNi într-un imobil din catunul Buituri, pentru a fi feriNi de
contactul cu publicul21 .
Societatea Titan-Nadrag-Calan (TNC). Prizonierii sosesc în august 1942 (când sunt folosiNi
pentru taieri de paduri) si mai sunt menNionaNi si în dec. 1943:

• La 4.8.1942, ora 14.30, sosesc în gara Lupeni (din Vaslui) doua vagoane cu prizonieri rusi
caucazieni, cazuNi la Sevastopol. Sunt 69 prizonieri, folosiNi pentru taiat padure la Câmpu lui Neag22 .
• La 12.8.1942, ora 12.30 sosesc în gara Lupeni 89 prizonieri rusi adusi pentru Soc. Titan Nadrag
Calan, ce îi întrebuinNeaza la taiat de padure în comuna Câmpu lui Neag23 .
Ulterior probabil acesti prizonieri au fost folosiNi la minele de fier sau Uzinele siderurgice Calan:

20 ANH, Fond Prefectura Hunedoara, Dosar 49 / 1944.
21 ANH, Fond Chestura PoliNiei Deva, Dosar 28 / 1942, f.133.
22 Ibidem, f. 229.
23 Ibidem, f. 204.


BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XIII, nr.3


• Suntem informaNica în urma unui control facut prizonierilor rusi de la Minele de Fier Teliucul Inferior
în ziua de 15.3.1944, de catre Comandantul Garzii, s’a gasit asupra prizonierilor un numar de 5 cuNite
facute de prizonieri, cum si o lada plina cu felii de pâine prajita în greutate de circa 50 kg. Deasemeni
la prizonierii rusi din Uzinele Calan, s’a gasit un pumnal facut tot de ei. Cum prizonierii primesc câte
un kg de pâine fiecare pe zi si faNa de cuNitele si marea cantitate de pâine gasita asupra celor de la
Minele de Fier Teliuc credem ca acestia sunt la curent cu mersul evenimentelor /operaNiunilor/ de pe
frontul de rasarit si astfel cauta sa se înarmeze sisa se aprovizioneze din timp, ca la momentul
oportun sa evadeze sisa puna la cale diferite acte de teroare24 .
Plecarea prizonierilor – Oct. 1944.
Actul de la 23.8.1944 nu a adus modificari imediate în statutul prizonierilor. Astfel Ordinul
Corpului 7 Teritorial nr. 68877 / 28.8.1944 specifica: ‘prizonierii rusi dela întreprinderile
industriale vor lucra înainte, pâna la noi ordine’25 . Noile ordine vor sosi la jumatatea lunii
octombrie când, Comandamentul sovietic din Deva, constata:

• Prizonierii (peste 5000 si ceva) muncesc în judeN la construcNia de cai ferate din munNi, dupa
informaNiile ce le posedam, executa munca grea, slab hraniNi, parNial dezbracaNi, de aceea ordon: a
elibera dela munca pe toNi prizonierii sovietici din jud. Hunedoara. Sa fie adunaNi pentru expediere la
staNia CF Deva pâna la 16.10.1944. Sa li se asigure hrana pentru 5 zile, si mijloace de transport si
asistenNa medicala pâna la locul de destinaNie în orasul Craiova26 .
Imediat, ordinul este transmis în teritoriu:

• ToNi prizonierii rusi aflaNi pe teritoriul judeNului nostru sa fie adusi la comandantul sovietic din Deva în
localul primariei din PiaNa Unirii, în dimineaNa zilei de 16.10.194427 .
Cu aceeasi ocazie avem si o ultima statistica – la acea data, numarul prizonierilor sovietici din
judeNul Hunedoara era de 2580. Soarta acestora ulterioara ‘repatrierii’ este în general cunoscuta –
consideraNi de Stalin lasi si tradatori, majoritatea fostilor prizonieri de razboi au îngrosat
rândurile deNinuNilor din Gulag-ul rusesc, dar aceasta este o alta istorie…

Aspecte postale.
Se pare ca în judeNul Hunedoara prizonierii nu au ajuns sa fie repartizaNi pentru munci agricole în
prima perioada (iulie-august 1941). Chiar daca ar fi fost asa, este prea puNin probabil sa existe
corespondenNe postale care sa documenteze aceasta situaNie (chiar la nivelul întregii Nari).
CorespondenNa prizonierilor nu era înca reglementata, iar corespondenNa de la militarii din garda
este probabil greu de identificat. Aceeasi dificultate apare si în cazul diverselor raspândiri în
judeN (fara înfiinNarea de lagare) din anii 1942-1944, totusi corespondenNa de la garda militara
teoretic poate fi întâlnita, dar nu se stie ce indicaNie poate purta în adresa sau în stampile.

CorespondenNa din Lagarul nr. 9 este evident mult mai usor de identificat, nu este însa cunoscuta
înca provenind de la prizonieri (dar poate exista, în trafic intern, cu Transnistria sau cu Narile
neutre, find practic exclusa cu URSS). Sansa de a întâlni corespondenNe expediate de garda
militara este mult mai mare, dar în cazul nostru un exemplu este cunoscut doar din localizarea
‘Vulcan’ (vezi figura de mai sus), nu si din ‘Craciunesti’. Piesele expediate de garda lagarelor au
toate caracteristicile corespondenNelor militare de interior (din garnizoane, deci fara gratuitate).

24 ANH, Fond Prefectura Hunedoara: Nota informativa nr. 718 / 23.3.1944 a Legiunii Jandarmi Hunedoara.
25 ANH, Fond Chestura PoliNiei Deva, Dosar 56 / 1944, f. 161.
26 ANH, Fond Prefectura Hunedoara, Dosar 65 / 1944: Nota Comandantului Sovietic nr. 1310 / 13.10.1944.


ANH, Fond Chestura PoliNiei Deva, Dosar 56 / 1944, f.189: Nota telefonica a PoliNiei Deva nr. 14335 /
13.10.1944.

BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI POSTALE DIN ARDEAL, BANAT SI BUCOVINA, An XIII, nr.3

http://membres.multimania.fr/dgrecu/PDF/Prizonieri_HD9.pdf

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus  Mesaj [Pagina 1 din 1]

Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum